It’s just me, myself and…I

Seara bună,

Tot eu , încep prin aceleași fraze monotone deja..Nu am mai scris pentru că… bla bla. Da, de fapt, am uitat, am prea multe pe cap încât să mai scriu și aici. Am facultatea care îmi ocupă 3 sferuri din săptămână…unde am de făcut proiecte, și bineînțeles licența.

Apoi.. un sfert din săptămână îmi rămâne în care trebuie să:

  1. Dorm, cu toate că dorm 6/7 ore pe noapte…mă simt tot mai obosit
  2. Trebuie să petrec puțin timp și cu ai mei.
  3. Să-mi găsesc puțin timp și pentru mine.
  4. Să mănânc. Da, să mănânc pentru că în ultima vreme am neglijat total alimentația de care ar trebuii să țin cont.
  5. ETC.

 

Sunt într-o perioadă așa de ciudată încât nu știu cum să mă adun, acum sunt suprasolocitat din toate părțile. Recent am terminat ceva, pe fond emoțional. Am avut o relație, o relație pe care mi-o doream , dar în același timp nu. Eram atât de confuz încât zilnic îmi puneam 1000 de întrebări de genul :

  1. Sunt fericit cu adevărat?
  2. Oare ea e fericită?
  3. Cât durează starea asta?
  4. Oare mă mint singur?
  5. Am o relație pentru că așa vreau eu să am , sau doar de ochii lumii?
  6. Ar trebui să mai aștept?
  7. A fost așa repede încât nu am apucat să simt ceva?
  8. Sentimentele sunt sincere?
  9. Oare cum mă vede ea?
  10. Am atat de multe stări , mă va suporta?
  11. Sunt multumit?
  12. Eu sunt sincer ca om , sau o mint?

Plus multe altele.

Ce am făcut?

Am dat înapoi, ca un laș.

De ce?

Pentru că nefiind sigur de atracția dintre noi, totul fiind copilăresc,  nu am vrut să rănesc, și ca ea să se atașeze iar eu să fiu un nesimțit mai încolo. Consider că am fost preventiv…Și că am acționat corect. De ce aș face o iluzie unei fete ca a fost foarte ok cu mine , a fost sinceră și  nu mi-a ascuns nimic?

Acum, revenind la statutul meu de lup singuratic , mă simt ok. Mă simt mai sigur, și cred că nu sunt atât de pregătit pentru o relație. Nu sunt eu când sunt pus în asemenea situații, așa că voi lasa ca viitorul să-mi aranjeze tot. Ca se va întâmpla mâine, sau peste 2 ani , aștept. Cert e că , nu voi ezita să încerc atunci când simt că este cazul. Iar atunci când nu e…o să fiu mai sincer.

Acum nu vreau nimic, mi-e frică sa încerc iar.  Bla bla, da, sunt bărbat …dar asta nu înseamnă că sunt de fier și nu simt nimic. Și plus de asta , mă gândesc de multe ori la cei din jur apoi la mine.

Aveam nevoie de ajutor , iar prin ceea ce scriam aici era de fapt un strigăt disperat. L-am găsit undeva. Și sfatul pe care l-am primit a fost să îl închid pe vechiul Răducu în cutia amintirilor din interiorul meu, și să îl cunosc pe noul Radu (Citând: Marele Radu)  care mă va ajuta să trec peste ,și să îmi iau viața în mâini ca un young adult ce sunt eu acum.  Mulțumesc doamna. L.

Întrebări???

J.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: